PAINE SI ALUATURI

SIMIT ( COVRIG TURCESC CU SUSAN )



     Am in vizor aceasta reteta de 2 ani si ma bucur nespus ca m-am hotarat sa o fac. Nu ma asteptam sa iasa asa buni, uitasem gustul adevarat al covrigilor cu susan si uimirea mea a fost atat de mare ca, singura acasa fiind am mancat pe nerasuflate doi. Buni, foarte buni!

     INGREDIENTE: 500 g faina tip 550
                               9 g sare
                               40 g zahar
                               35 g drojdie proaspata
                               225 g lapte caldut (atentie, nu ml)
                               75 g unt
                               1 galbenus

                               200 g susan uscat si prajit
                               3 linguri melasa
                               apa rece

     Intr-un castron punem faina, facem o gaura in mijloc si adaugam pe rand zaharul, sarea si drojdia faramitata. Punem laptele si galbenusul si incepem sa framantam. La finalul incorporarii ingredientelor masa va fi lipicioasa. Adaugam untul moale si framantam sa il incorporam in aluat. Cind untul este incorporat, presaram cu faina suprafata castronului si a aluatului si din acest moment aluatul va incepe sa nu se mai lipeasca, va fi elastic si neted. Acoperim cu un prosop curat de bucatarie si lasam la dospit pentru 30 minute.


     Aluatul rezultat a cantarit 950 g si l-am impartit-o in 15 parti egale (ajutandu-ma de cantarul de bucatarie) a cate 63-65 g fiecare. Am format bilute de aluat pe care le-am lasat la dospit pentru alte 30 minute.


     In acest timp prajim susanul. Il punem intr-o tigaie teflonata si la foc mic, amestecam continuu (cel putin eu asa am facut) sa nu se arda. In momentul cind susanul a inceput sa fie usor aramiu am inchis focul. Mi-a fost teama ca la coacerea covrigilor sa nu se arda susanul prea tare. Cred ca am procedat corect; mie cel putin nu imi place susanul ars tare pentru ca devine si usor amar.




     Pregatim si tavile in care vom coace covrigii si asezam in ele hartie de copt.
     Odata dospit aluatul, se ia pe rand cate o biluta de aluat si se aplatizeaza ca in imagine:


     Ii facem o gaura in mijloc cu ajutorul degetului sau al cozii unei linguri/ furculite si incercam sa largim acea gaura. Tragem usor de aluat in laterale si prin rasucirea aluatului vom forma un inel pe care il facem cat de mare dorim. Mie imi plac lucrurile micute si delicate, de aceea covrigii mei arata mai mult a donuts american. In reteta de unde m-am inspirat era specificat ca apoi sa rasucim covrigul astfel: din partea dreapta il rasucim inauntru odata sau de doua ori, iar din partea stanga il rasucim in sens invers, adica inafara tot la fel, o data sau de doua ori, cum putem. Sper sa se inteleaga, in caz contrar poate intelegeti mai bine din fotografii.


     Covrigii se rasucesc destul de usor, dar dupa prima tava am renuntat la acest procedeu si i-am lasat asa simpli, rotunzi. De ce? Pentru ca atunci cind ii trecem prim apa si ii invelim in susan se dezrasucesc foarte repede si a fost mai comod astfel.
     Scufundam fiecare covrig astfel rasucit intr-un castron cu apa rece si imediat il scoatem si il asezam in castronul cu susan. Il invelim bine in susan si cu ajutorul unei furculite luam covrigii si ii asezam in tava tapetata cu hartie de copt. Ii lasam la dospit pana isi dubleaza volumul si apoi ii putem coace.


     In reteta originala este indicata melasa, insa ca de fiecare data eu citesc reteta si am impresia ca nu imi lipseste nimic. Cind aveam deja aluatul framantat am observat ca de fapt se introduc intr-un sirop din melasa si apa. Cum nu aveam unde sa o gasesc asa repede, singura alternativa a fost sa ii scufund doar in apa. Daca doriti sa procedati exact ca la prepararea simitului autentic, in acest caz trebuie procurata melasa si facut un sirop din 3 linguri de melasa si apa.
     Coacem covrigii in cuptorul incins la 230°C pentru 16-17 minute. Dupa cele 15 minute va recomand sa ii supravegheati si sa fiti pe faza sa nu se arda. Dupa ce se racesc ii servim asa simpli sau daca mai raman, a doua zi la micul dejun.

Din prima tava, adica covrigii rasuciti/dezrasuciti








     Sunt extrem de pufosi in prima zi, si a doua zi se pastreaza proaspeti si buni.

     Sa aveti pofta si o duminica frumoasa,
     Nico


Grófová Nicoleta

Un produs Blogger.